“poate fi reinventata memoria”

Episodul 2

Stiu, sunt lipsit de originalitate. Stiu, nu imi gasesc cuvintele, nu imi adun gandurile. Nu pot sa uit periplul prin inchisoarea de la Sighet. E ceva acolo ce traieste, ce te urmareste prin fiecare celula, pe culoarele reci… Se simt umbrele ce nu au plecat capul si au ridica vocea, ramasitele celor nu au vrut sa treaca totul sub tacere si sa spuna “Da, sa traiti“.
Nu, eu, nu am cuvinte.

RADU GYR – Voi n-aţi fost cu noi în celule

Voi n-aţi fost cu noi în celule să ştiţi ce e viaţa de bezne, sub ghiare de fiară, cu guri nesătule, voi nu ştiţi ce-i omul când prinde să urle, strivit de cătuşe la glezne.

Voi n-aţi plâns cu pumnii-n orbite, străpunşi de cuţitul trădării. Sub cer fără stele, în drum spre morminte,
voi n-aţi dus povara durerilor sfinte spre slava şi binele ţării.

În cântec cu noi laolaltă trecând printre umbre pereţii, voi n-aţi cunoscut frumuseţea înaltă cum dorul irumpe, cum inima saltă gonind după harfele vieţii.

Ce-i truda de braţe plăpânde, ce-i jugul, ce-i rânjet de monstru, cum scârţâie osul când frigul pătrunde, ce-i foamea, ce-i setea, voi n-aveţi de unde să spuneţi aproapelui vostru.

Voi nu ştiţi în crunta-nchisoare cum minte nădejdea şi visul, când uşi se închid sub zăvoare, cum în noi insul se vede pe sine, privind povârnişul în groaznica lui încleştare.

Aţi stat la ospeţe-ncărcate gonind după fast şi orgoliu, nici milă de noi şi nici dor, nici dreptate, nici candelă – aprinsă şi nici libertate, doar ghimpii imensului doliu.

Aşa sunteţi toţi cei ce crezurăţi că pumnul e singura faimă. Făţarnici la cuget, pe-alături ne treceţi, când noi cu obraji ca pământul şi vineţi, gustăm din osândă şi spaimă.

Când porţile sparge-se-or toate şi morţii vor prinde să urle, când lanţuri şi ziduri cădea-vor sfărâmate, voi nu ştiţi ce-nseamnă-nvierea din moarte, căci n-aţi fost cu noi în celule.

*pentru a vizualiza imaginea intreaga dati click pe ea

“poate fi reinvatata memoria?” – no comment

Episodul 1

Cea mai mare victorie a comunismului – o victorie relevată dramatic abia după 1989 – a fost crearea omului fără memorie, a omului nou cu creierul spălat, care nu trebuie să-şi amintească nici ce a fost, nici ce a avut, nici ce a făcut înainte de comunism.
Realizarea Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei este o formă de contracarare a acestei victorii, un mijloc de resuscitare a memoriei colective.
Format din Muzeul de la Sighet şi din Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului, cu sediul în Bucureşti, precum şi organizator al Şcolii de Vară, Memorialul este o instituţie a Memoriei, unică în felul ei prin faptul că este în acelaşi timp institut de cercetare, de muzeografie şi de învăţământ.
La întrebarea “Poate fi reînvăţată memoria?”, Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei din România este un convingător răspuns afirmativ.

Sursa text: http://www.memorialsighet.ro/

*pentru a vizualiza imaginea intreaga dati click pe ea

old era

Ii poti spune Rosnou, Rosarum, Rasnov sau la fel de bine poti sa te gandesti la trandafiri, asta fara sa te abati prea mult de la subiect. Dacii, Mihai Viteazu, Nemuritorii sau Columna va vor arata o parte din farmecul acestor locuri. Totusi, si aici, desi este un loc incarcat cu sute de ani de istorie, exista o groapa de gunoi a istoriei, arheologiei si traditiilor romanesti.

*pentru a vizualiza imaginea intreaga dati click pe ea

iti mai aduci aminte…

Cu iz medieval, plina inca pe la colturi de parfum de fecioara si inclestari de palose, Sighisoara e mai mult decat o destinatie turistica. Are oamenii ei, povestile ei, fantomele ce o bantuie de la 1280. Sighisoara respira in fiecare anotimp din repertoriul menestrelilor de alta data, Sighisoara traieste.